Am început săptămâna cu lectura poveştii Vrei să fii prietenul meu? de Eric Carle. Această carte este deosebită! Prin limbajul simplu şi direct, copiii învaţă că ei sunt cei care trebuie să aibă iniţiativa unei prietenii. O altă lecţie importantă este aceea că poţi să fii, uneori, respins, dar perseverenţa este răsplătită cu un succes.
Personajul cel mai important al poveştii este un şoricel care îşi caută un prieten. El se întâlneşte cu diferite animale care îi refuză prietenia pe diverse motive: calul pentru că este ocupat, crocodilul pentru că are deja ca prietenă o pasăre, leul care este plictisit, hipopotamul pentru că este morocănos, foca pentru că este indiferentă, maimuţica pentru că vrea să se joace, girafa pentru că e prea înaltă pentru el, păunul pentru că e preocupat să-şi admire coada, vulpea pentru că vede în şoricel o posibilă hrană, iar cangurul pentru că are un puiuţ în marsupiu. În cele din urmă, şoricelul întâlneşte un al şoricel cu care leagă o pritenie pe viaţă "şi nu le-a fost niciodată frică de şarpele cel lung".
Pentru captarea atenţiei am folosit un şoricel mare de pluş, iar pe parcursul lecturii am folosit expresii faciale sugestive pentru a maximiza impactul asupra copiilor: am imitat entuziasmul la întâlnirea fiecărui animal, am mimat tristeţea şi dezamăgirea la primirea răspunsurilor negative şi bucuria la întâlnirea cu şoricelul.
Textul acestei poveşti a fost şi pretextul rezolvării unor sarcini prin care am testat cunoştinţele cu care elevii au venit de la grădiniţă:
La Comunicare în limba română am povestit şi repovestit istorioara, am despărţit denumirile animalelor în silabe şi am stabilit câteva sunete iniţiale (exerciţii de forma: "încercuieşte pe fişă animalul al cărui nume începe cu sunetul ş"). Într-o altă oră, am realizat un joc de rol pe baza acestei cărţi, cu "marionete" confecţionate de mine din imagini cu animale, plastifiate şi beţe de frigărui.
La Matematică şi explorarea mediului am testat asocierea numărului la cantitate, însuşirile înalt/scund, greu/uşor şi cunoştinţele despre mulţimi şi medii de viaţă.
La Muzică şi mişcare am intonat cântecul Eight silly monkeys, bineînţeles, eu cântând versurile şi copiii imitând mişcările pe un ritm tot mai alert pe măsură ce câte o maimuţică se lovea şi nu mai era lăsată să sară în pat. Ştiu că există şi varianta românească a acestui cântecel, dar mie îmi place mai mult linia melodică a variantei în limba engleză. Oricum, accentul a căzut pe mişcare şi energizare, mai mult decât pe mesaj şi pronunţie.
Pentru Dezvoltare personală am vorbit despre cât de important e să avem prieteni şi despre faptul că trebuie să ne facem prieteni noi în acest nou colectiv. I-am încurajat să se joace în pauze cu colegi cu care nu au vorbit niciodată până acum, i-am urmărit şi i-am recompensat cu abţibilde zâmbitoare pe care le colecţionăm în cadrul Concursului Comportamentului despre care voi vorbi într-o postare ulterioară.
Jocul de rol a devenit atracţia săptămânii, copiii înghesuindu-se în spatele "căsuţei de teatru" confecţionate de mine dintr-o cutie pentru a se juca în pauze. Mi-au amintit încă o dată despre cât de puţine şi simple lucruri au nevoie copiii pentru a se bucura.
Am învăţat să ne facem prieteni noi şi să ne bucurăm la şcoală. Călătoria abia a început, dar sigur ne aşteaptă şi alte experiente minunate!
VĂ DORIM TUTUROR UN AN PLIN DE CULOARE, PRIETENIE, BUCURIE ŞI JOC!