Un articol scris înainte de vacanță și rămas în stand-by până acum când am reușit să pun pe hârtie termenii și condițiile de utilizare a resurselor mele.
Sper din inimă ca apelul meu la corectitudine și verticalitate să-i încurajeze și pe alții la același lucru.
**********************************************************************
Încep acest articol cu o afirmație categorică: Mă declar împotriva predării amestecate a acestor două operații matematice, așa cum manualele românești sunt structurate. Pot fi argumente pro acestei abordări, dar știu că de fiecare dată când am încercat (în trecut) să predau copiilor așa, ajungeam la finalul unității tematice eu, exasperată, iar ei într-o confuzie totală. Nu mai știau când să scadă, când să adune, care ce semn este și ce trebuie să facă. Din acest motiv, am renunțat la această abordare și am predat, PE RÂND, adunarea, apoi scăderea, așa cum la clasele mai mari nu am predat niciodată alternativ ÎNMULȚIREA și ÎMPĂRȚIREA.
Mai mult decât atât! Anul acesta la clasa pregătitoare nu am separat doar predarea adunării de predarea scăderii, ci am separat și învățarea adunării/scăderii după numărul de unități adunate/scăzute. Cu alte cuvinte, am învățat progresiv algoritmul de calcul.
Cum am procedat?
Lunea, după povestea săptămânii, am inserat o situație-problemă de adunare/scădere cu 1 unitate. De fiecare dată, problema a fost inspirată din textul poveștii și a fost urmată de anunțarea obiectivului: ”învățăm să adunăm/scădem”.
Am creat apoi situații-joc de adunare/scădere folosind jucării sau obiecte din universul clasei.
Am folosit (la început) mașina adunării despre care am scris aici, apoi am efectuat adunări folosind cuburile.
Marțea am urmat același traseu efectuând doar adunări/scăderi cu 2 unități.
Miercurea am învățat adunarea/scăderea cu 3, joi pe cea cu 4, iar vineri pe cea cu 5.
În funcție de dorința și motivația elevilor am efectuat și fișe de consolidare în care am efectuat toate tipurile de adunări/scăderi învățate.
Diferențele au fost uriașe! La finalul unei întregi săptămâni de exerciții de adunare sau de scădere, am reușit să consolidăm foarte bine fiecare operație în parte și am făcut atât de multe exerciții încât am fost uimită de ritmul copiilor.
Această abordare mi-a permis să:
- eșalonez efortul de învățare al copiilor pe o perioadă mai lungă de timp, reducându-le șocul emoțional la vederea unor coloane de calcule amestecate, când cu +5, când cu -4 unități
- abordăm relaxat fiecare lecție, asociind numărul de unități adunate/scăzute cu numărul zilei din săptămână (prima zi lucrătoare a săptămânii, a doua zi etc.)
- țin cont de ritmul de lucru al fiecărui copil
- acord mai multă atenție elevilor care nu și-au însușit deplin algoritmul de calcul, petrecând timp individual cu fiecare
- asociez și să evidențiez faptul că n+1 reprezintă vecinul mai mare al numărului, iar n-1 reprezintă vecinul mai mic al numărului, contribuind astfel la formarea unor strategii de calcul rapid
Împărtășesc cu voi fișele de lucru ce ne-au slujit ca suport în învățare/aprofundare, amintindu-vă că axa numerelor și broscuța au rămas prietenii noștri și ajutoare de nădejde în efectuarea adunărilor și scăderilor.
Numerele de la 0 la 10
Numerele de la 10 la 19
Numerele de la 20 la 31
Dacă v-au plăcut materialele mele sau aveți idei, sugestii, recomandări puteți lăsa un comentariu mai jos.